Într-o mișcare strategică menită să reducă dependența de piețele asiatice și să întărească suveranitatea tehnologică, Europa a anunțat investiții majore în industria semiconductorilor și în dezvoltarea inteligenței artificiale (IA). Aceste inițiative vizează atât stimularea inovației, cât și asigurarea securității economice și tehnologice a continentului.
Investiții masive în industria semiconductorilor
Uniunea Europeană a dezvăluit un plan ambițios de a aloca aproape 42 de miliarde de euro pentru dezvoltarea industriei semiconductorilor. Această decizie vine în contextul în care Europa depinde în proporție de peste 50% de importurile din Taiwan pentru necesarul său de semiconductori, ceea ce reprezintă un risc economic semnificativ în eventualitatea unor tensiuni geopolitice în Asia. Comisarul european pentru Piața Internă, Thierry Breton, a subliniat importanța acestei inițiative, afirmând că, în cazul în care Taiwanul nu ar mai putea exporta, majoritatea fabricilor din lume s-ar opri în trei săptămâni.
Planul prevede subvenții de 12 miliarde de euro pentru finanțarea cercetării în tehnologii inovatoare și pentru pregătirea industrializării acestora. În plus, vor fi alocate 30 de miliarde de euro sub formă de ajutoare publice din partea statelor membre pentru companiile din sector, inclusiv pentru giganți internaționali precum Intel, care intenționează să construiască noi fabrici în Europa. Scopul este de a crește producția europeană de semiconductori de la 10% la 20% din piața mondială până în 2030, consolidând astfel poziția Europei în lanțul global de aprovizionare.
Expansiunea capacităților în inteligența artificială
Pe lângă eforturile din domeniul semiconductorilor, Uniunea Europeană a anunțat și investiții de 200 de miliarde de euro în inteligența artificială, în cadrul programului InvestAI. Acest program, considerat cel mai mare parteneriat public-privat din lume în domeniul IA, are ca obiectiv construirea a patru “gigafabrici” dedicate dezvoltării tehnologiilor de inteligență artificială. Aceste centre vor fi echipate cu infrastructuri avansate, incluzând aproximativ 100.000 de cipuri AI fiecare, de patru ori mai multe decât fabricile existente în prezent.
România joacă un rol activ în această inițiativă, fiind parte a unui consorțiu european care va dezvolta o fabrică de inteligență artificială în Spania. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din București este implicat în acest proiect, alături de parteneri din Spania, Portugalia și Turcia. Obiectivul consorțiului este de a crea o infrastructură de calcul de ultimă generație, menită să sprijine inovația în industrie, administrația publică și mediul academic. Investiția totală în această fabrică se ridică la aproape 198 de milioane de euro, din care România contribuie cu 1 milion de euro.
Reglementarea inteligenței artificiale: un cadru legal fără precedent
În paralel cu investițiile, Uniunea Europeană a adoptat o legislație fără precedent la nivel global pentru reglementarea inteligenței artificiale. După trei zile de negocieri intense între statele membre și Parlamentul European, s-a ajuns la un acord politic care stabilește reguli clare pentru utilizarea IA, promovând inovația și limitând posibilele abuzuri ale acestor tehnologii avansate. Comisarul european Thierry Breton a calificat acest acord drept “istoric”, subliniind că UE devine primul continent care stabilește astfel de reguli.
Legislația prevede o abordare cu două niveluri pentru IA generativă. Toate sistemele vor trebui să respecte reguli menite să asigure calitatea datelor utilizate în dezvoltarea algoritmilor și conformitatea cu legislația privind drepturile de autor. Dezvoltatorii vor fi obligați să se asigure că sunetele, imaginile și textele generate artificial sunt clar identificate ca atare. Pentru sistemele cu impact sistemic, se vor aplica cerințe mai stricte. De asemenea, legislația interzice aplicațiile care contravin valorilor europene, precum sistemele de evaluare a cetățenilor sau supravegherea în masă. Pentru cele mai grave încălcări, amenzile pot ajunge până la 7% din cifra de afaceri a companiei, cu un plafon de 35 de milioane de euro.
Consolidarea parteneriatelor internaționale
În efortul de a-și diversifica parteneriatele tehnologice și de a reduce dependența de anumite piețe, Uniunea Europeană explorează colaborări cu națiuni asiatice avansate din punct de vedere tehnologic, precum Japonia. Această deschidere strategică vizează atât accesul la tehnologii de vârf, cât și armonizarea cadrului de reglementare în domeniul inteligenței artificiale, asigurând astfel o dezvoltare responsabilă și etică a noilor tehnologii.
