România se află în pericol de a pierde sume semnificative din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) alocate digitalizării sistemului educațional, din cauza implementării deficitare și a lipsei unei strategii coerente. Deși există fonduri pentru infrastructură modernă, echipamente de ultimă generație și conținut educațional digital, autoritățile nu au reușit să coordoneze eficient aceste resurse, punând în pericol reformarea din temelii a învățământului românesc.
Lipsa unei strategii clare
În 2021, a fost propusă strategia SMART Edu, menită să ghideze procesul de digitalizare a educației. Cu toate acestea, documentul nu a depășit stadiul de consultare publică, iar în prezent, dotarea școlilor se realizează fără un standard unitar. Bogdan Ivănel, fondatorul organizației Code for Romania, subliniază că inițiativele de digitalizare sunt fragmentate și lipsite de coerență: “Acele puține insule de digitalizare sunt făcute pe genunchi și sunt foarte insulare. Ce lipsește în digitalizare în toate domeniile, dar și în educație, este o strategie în spate.”
Inițiative locale și eforturi independente
În absența unei direcții naționale clare, unele școli și organizații non-guvernamentale au preluat inițiativa. De exemplu, la Școala Gimnazială din Lucieni, județul Dâmbovița, învățătoarea Nicoleta Stan a obținut 10 calculatoare printr-un proiect depus la Asociația Ateliere Fără Frontiere, cu scopul de a dezvolta competențele digitale ale elevilor. Această asociație a donat până în prezent aproximativ 30.000 de calculatoare către diverse instituții de învățământ din țară.
Probleme în implementarea proiectelor naționale
De-a lungul anilor, diverse programe naționale de digitalizare au întâmpinat obstacole majore. Proiecte precum “Internet în școala ta” și “Sistemul Educațional Informatizat” au fost afectate de acuzații de corupție și management defectuos, ceea ce a dus la întârzieri și la neatingerea obiectivelor propuse. În prezent, România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește competențele digitale, iar riscul de a pierde fondurile alocate prin PNRR devine tot mai mare. Până acum, din cele 28 de miliarde de euro disponibile, doar 4 miliarde au fost absorbite, iar termenul limită pentru implementarea proiectelor se apropie rapid.
Apel la acțiune și responsabilitate
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, avertizează că, fără finalizarea procedurilor de achiziție publică și semnarea contractelor, există un risc major ca proiectele să nu fie finalizate la timp. Această situație subliniază necesitatea unei colaborări strânse între autorități, instituții de învățământ și societatea civilă pentru a asigura o implementare eficientă a proiectelor de digitalizare și pentru a nu rata oportunitatea de a moderniza sistemul educațional românesc.
În concluzie, deși există resurse financiare considerabile disponibile pentru transformarea educației în România, lipsa unei strategii coerente și a unei coordonări eficiente pune în pericol aceste eforturi. Este esențial ca autoritățile să acționeze rapid și decisiv pentru a valorifica aceste fonduri și pentru a oferi elevilor și profesorilor un mediu educațional adaptat cerințelor contemporane.
